miercuri, 5 ianuarie 2011

Starea mediului biotic global, regional si local

Intelegerea starii mediului biotic in care fiinteaza omenirea este o necesitate de maxima prioritate pentru fiecare om in parte, fie el angajat, patron sau manager de companie.

Actualmente mediul biotic in care isi desfasoara activitatea societatea umana este unul afectat intr-un grad destul de mare de poluarea rezultata in urma industrializarii excesive si a consumului neechilibrat.
Numeroase studii demonstreaza si scot in evidenta nivelul de poluare al mediului biotic global si in consecinta sunt influentate in mod negativ mediile biotice regionale si locale.
Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se reduc, desertul se extinde, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza. In general se poate afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantitati de deseuri si poluanti, consuma cantitati mari de energie si resurse naturale.
La nivelul Romaniei s-au putut observa in ultimii ani diverse anomalii climatice, de la calduri excesive si perioade prelungite de seceta, la ploi torentiale si inundatii masive ale unor areale foarte intinse, de la ierni cu zapezi abundente, dar fara consistenta in timp a stratului de zapada, la ierni foarte geroase si uscate. S-a putut constata de asemenea chiar si o decalare in timp a perioadelor traditionale ale anotimpurilor.
De pilda, potrivit unui raport intocmit de Global Footprint Network, o organizatie care se ocupa cu studiul resurselor naturale si a consumului lor, resursele naturale disponibile pentru anul 2008, s-au terminat. Pe 23 septembrie, umanitatea a consumat toate resursele pe care natura le-a produs pentru 2008.
La nivel global, avem nevoie in prezent de capacitatea biologica a „unei planete si jumatate”, potrivit Global Footprint Network. In fiecare an, organizatia calculeaza nevoile umanitatii in raport cu resursele naturale si le compara cu capacitatea biologica a planetei de a le oferi. „De acum pana la sfarsitul anului, vom intra in rezervele ecologice, imprumutand resurse din viitor” a declarat Dr. Mathis Wackernagel, director executiv la Global Footprint Network.
Daca astazi apa, aerul si solul sunt poluate, existand putine locuri virgine si lumina soarelui a inceput sa ingrijoreze un grup de cercetatori care avertizeaza despre pericolul intunecarii globale. In conditiile in care in China capitala este un oras fara soare si cu un cer acoperit mai mereu de smog si ceata, intunecarea globala poate fi o problema la fel de serioasa sau poate chiar mai grava decat incalzirea globala de care se vorbeste de multi ani. Gery Stanhill este biologul care a descoperit scaderea intensitatii luminii solare, cu 22% in Israel la interval de 20 ani, in Statele Unite cu 10%, in Rusia cu 30%, iar la nivel global chiar daca cifrele variaza in functie de regiune s-a stabilit o medie de 1-2% ca fiind declinul radiatiilor solare. A fost elaborata astfel o teorie numita generic “intunecarea globala”, primita la inceput cu scepticism de ceilalti oameni de stiinta, dar recunoscuta apoi in 2000 in urma unor masuratori si a unor demonstratii experimentale solide.
La nivelul Europei biodiversitatea este grav amenintata. Se estimeaza ca rata de disparitie a speciilor este actualmente de pana la 10.000 de ori mai mare decat procesul natural de regenerare si refacere.
Peste tot in lume pierderea biodiversitatii reduce valoarea eforturilor de imbunatatire a calitatii vietii, a situatiei economice, sociale si a mediului biotic in general.
Toate regiunile planetei prezinta riscul major de a fi influentate in mod negativ de neprevazutul, de haosul si hazardul produse de schimbarea caracteristicilor mediului biotic in care societatea fiinteaza. O marire a temperaturii globale va genera cu siguranta atat cresterea numarului, cat si intensitatea si durata furtunilor in toate regiunile globului fie ele populate sau nu. Este, de asemenea , posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate, ca urmare a secetelor prelungite si sa inceapa sa se extinda. Exista studii care demonstreaza faptul ca la nivelul tarii noastre, in Dobrogea, acest proces a inceput si se extinde de la an la an.
Zone care pana acum erau roditoare din punct de vedere agricol se pot transforma in zone semidesertice sau chiar desertice, ca un rezultat firesc al secetelor frecvente si prelungite cauzate de schimbarile regimului climatic ce este influentat de poluarea industriala excesiva.
Principala cauza a schimbarii climei o reprezinta gaura mereu crescanda formata in stratul de ozon si efectul de sera. Cu cat omul este mai centrat pe a consuma in exces, in mod abuziv, irational si necumpatat cu atat productia industriala, stimulata de cererea emergenta, este in crestere, ceea ce inseamna o crestere sporita a poluarii si a reducerii posibilitatilor mediului biotic de a se regenera, de a functiona in parametri previzibili si predictibili. In conditiile in care reciclarea este doar pe hartie sau se face dar intr-un mod ineficient si fara continutitate, nu ajutam mediul inconjurator sa se refaca. Impredictibilitatea, instabilitatea mediului biotic, cauzata de impactul negativ al activitatii omului asupra acestuia, se rasfrange asupra societatii umane in general si asupra omului in particular ca un efect de bumerang. Ciclul natural al mediului biotic, al Pamantului a devenit atat de dinamic incat in prezent nu este posibil sa se prezica care vor fi efectele schimbarilor climatice intr-o anumita locatie specifica in viitor. Viata societatii, a natiunilor, a firmelor si a fiecarui om devine astfel impredictibila, nesigura si instabila, indiferent de mediul biotic in care se afla si functioneaza.
In acest context s-au concretizat directii majore de actiune in domenii precum: responsabilitate sociala, energie verde, dezvoltare durabila.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu